Carusel-ul de antrenori din această vară a fost dominat de echipe care au pierdut și doreau o voce nouă. Niciuna dintre cele șase echipe care și-au schimbat antrenorul nu a câștigat o serie de playoff în 2026, iar patru au terminat cu mai mult de 10 meciuri în urma cursei pentru turneul play-in.
Sezonul 2026-27 va aduce o dinamică complet diferită. După o vară agitată, în care mai mulți jucători All-Star și-au schimbat echipele, presiunea va crește considerabil asupra antrenorilor echipelor care sunt așteptate să concureze pentru titlu.
Iată cei cinci antrenori aflați sub cea mai mare presiune în sezonul următor, începând cu locul 5, ocupat de un antrenor care a ajuns în finala Conferinței Est.
5. Kenny Atkinson, Cleveland Cavaliers
Atkinson a obținut mai multe succese decât aproape toți colegii săi de breaslă de când a fost numit la Cavaliers, în 2024. Fostul asistent al celor de la Golden State Warriors a urmat unui sezon remarcabil cu 64 de victorii, din 2024-25, cu o apariție în finala Conferinței Est în 2026, prima a francizei fără LeBron James de la sfârșitul sezonului 1991-92.
Din păcate, Cavaliers ai lui Atkinson s-au specializat în eșecuri dureroase. În playoff-ul din 2025, Cavs, echipa cu cel mai bun clasament, au fost învinși categoric în turul doi de outsiderii de la Indiana Pacers, iar în 2026 Cleveland a fost aproape necompetitiv împotriva Knicks și a fost măturat în finala Conferinței Est.
Câte finaluri dureroase poate suporta un antrenor la rând? Aceasta este dilema lui Atkinson, care beneficiază de un lot scump, bogat în talent și cu o continuitate solidă. Proprietarul Dan Gilbert și-a demonstrat angajamentul pentru câștiguri prin contracte generoase acordate lui Donovan Mitchell, James Harden și noului venit, Peyton Watson. Cleveland i-a păstrat și pe Evan Mobley și Jarrett Allen, care vor câștiga împreună 78 de milioane de dolari în acest sezon, în ciuda întrebărilor privind compatibilitatea lor și a performanțelor inconstante din playoff.
Piesele există pentru ca Cleveland să rămână printre principalii contendenți din Est. Ce poate face Atkinson pentru ca echipa sa să joace la cel mai bun nivel atunci când contează cel mai mult?
4. David Adelman, Denver Nuggets
Un avertisment pentru toți antrenorii: atenție la declinul de după câștigarea titlului.
De la câștigarea titlului în 2023, Nuggets ai lui Nikola Jokic au parcurs un drum asemănător cu cel al formației Milwaukee Bucks după ce Giannis Antetokounmpo a dus echipa la titlul din 2021. Nuggets l-au demis pe Michael Malone în 2025, când standardele echipei au început să scadă, la fel cum Bucks l-au demis pe Mike Budenholzer în 2023, după două eliminări în turul întâi.
Acum, atenția se mută asupra lui Adelman, care l-a înlocuit pe Malone cu doar câteva zile înainte de playoff-ul din 2025. Deși Denver a ajuns aproape de finala Conferinței Vest în 2025, a pierdut teren în sezonul trecut, cu o eliminare fără prea mari emoții în turul întâi, în fața echipei Minnesota Timberwolves, lipsită de multe resurse.
Comparația cu Milwaukee aruncă o umbră sinistră: Adrian Griffin, înlocuitorul lui Budenholzer, era antrenor principal pentru prima dată și nu a rezistat mult, fiind înlocuit cu Doc Rivers, un antrenor cu un palmares mult mai bogat. Ca și Griffin, Adelman este un antrenor principal relativ fără experiență, care trebuie să concureze pentru titluri și să modeleze anii rămași din perioada de maxim a unui jucător-vedetă, câștigător de MVP. Și, la fel ca Griffin, capacitatea lui Adelman de a atinge aceste obiective este complicată de un lot defectuos și incomplet.
Deși Denver a respirat ușurat luni, când Jokic a anunțat că intenționează să semneze din nou cu Nuggets vara viitoare, aceasta nu reduce neapărat presiunea asupra lui Adelman de a inversa tendința descendentă a francizei.
Adelman nu poate cere prea mult de la Jokic, care a avut în sezonul trecut o medie de 27 de puncte pe meci cu un triple-double și a terminat în primele două la votul pentru MVP pentru al șaselea sezon consecutiv. Antrenorul poate spera într-o stare mai bună de sănătate a lui Aaron Gordon și într-un sezon de revenire pentru Christian Braun, iar Adelman ar trebui să spere că Denver va fi în partea opusă a tabloului playoff față de Minnesota.
Totuși, sarcina este dificilă. Nuggets au pierdut pe Michael Porter Jr. și pe Watson în ultimele două veri, iar transferurile din această vară, DeMar DeRozan și Marvin Bagley III, nu par să schimbe jocul. Dacă progresul lui Denver în playoff stagnează, în ciuda strălucirii continue a lui Jokic, Adelman ar putea ajunge să suporte presiunea.
3. Mitch Johnson, San Antonio Spurs
Retrospectiv, Johnson a scăpat mult prea ușor, având în vedere cât de slab au jucat uneori Spurs în finala NBA pierdută în fața celor de la New York Knicks.
Da, tinerețea și lipsa de experiență ale echipei San Antonio au fost probleme serioase, iar centrul-vedetă Victor Wembanyama nu era tocmai pregătit să preia controlul seriei. Dar și tinerețea și lipsa de experiență ale lui Johnson, în vârstă de 39 de ani, au contat. El a refuzat să își schimbe cvintetul de start sau să facă schimbări majore în rotație, în timp ce echipa sa își pierdea în mod constant avantajele, iar în pierderea din Meciul 4 și-a pierdut complet controlul asupra ritmului jocului.
Spurs sunt departe de a fi o organizație grăbită: Johnson, care i-a urmat legendarului Gregg Popovich, este al doilea antrenor al echipei în aproape 30 de ani. Totuși, scuza tinereții nu mai ține acum, când Wembanyama este considerat de multă lume cel mai bun jucător din NBA, iar Spurs au câștigat 62 de meciuri și au eliminat în Meciul 7 al finalei Conferinței Vest, în deplasare, echipa campioană din 2025, Oklahoma City Thunder.
Johnson are, probabil, cel mai invidiat lot de talente din NBA, iar San Antonio își va păstra toți jucătorii-cheie, adăugând și experimentatul extremă Tobias Harris. Spurs trebuie să decidă cum vor folosi numeroșii lor jucători de la postul de bază, De’Aaron Fox, Stephon Castle și Dylan Harper, și trebuie să îmbunătățească impactul ofensiv al lui Wembanyama în finalurile de meci. Johnson a refuzat complet să-l scoată pe Fox din primul cinci pentru jocul slab din sezonul trecut, însă uneori astfel de decizii trebuie luate pentru a maximiza potențialul echipei.
Vestea bună pentru Johnson este că prezența lui Wembanyama garantează practic o apărare de elită și un loc înalt în playoff. Mai mult, jucătorii par re-motivați după finala pierdută și și-au petrecut timp de calitate împreună în Franța, în această vară.
Dar cui i se dă mult, i se va cere mult. Johnson trebuie să găsească modalitatea de a scrie un final mai bun de această dată.
2. Ime Udoka, Houston Rockets
Jamahl Mosley a avut cele mai multe succese dintre cei șase antrenori demiși în această vară, conducând Orlando Magic la 46 de victorii și la o înfrângere în seria din turul întâi, în sapte meciuri, în fața echipei Detroit Pistons. În cele din urmă, Magic au considerat că Mosley primise suficiente șanse, iar acum este rândul lui Sean Sweeney să încerce să obțină prima victorie în serie din playoff a francizei din 2010.
Drumul lui Udoka la Rockets seamănă cu cel al lui Mosley la Magic: Udoka a transformat o echipă din zona loteriei într-una de playoff, dar nu a reușit să depășească turul întâi în mai multe încercări, în ciuda unui lot tânăr și talentat. Cu Houston care investește sume mari în Kevin Durant, Alperen Sengun și Amen Thompson, a sosit momentul ca Udoka să transforme potențialul echipei în rezultate concrete.
Vestea bună pentru Udoka este că veteranul Fred VanVleet se va întoarce pe teren după ce a lipsit tot sezonul trecut din cauza unei accidentări la genunchi, iar Houston nu a pierdut niciun jucător important din rotație în această vară.
Vestea proastă? Există întrebări serioase legate de capacitatea Rockets de a crea suficient spațiu în atac și de a executa bine în meciurile strânse. Udoka, care s-a făcut remarcat ca antrenor orientat spre apărare, trebuie să demonstreze că poate găsi soluții creative pentru problemele de marcaj.
Prăbușirea Rockets în turul întâi din sezonul trecut, în fața Lakers fără Luka Doncic, a fost genul de înfrângere dureroasă care poate apropia un grup sau îi poate destrăma chimia. Udoka are o oarecare liniște datorită prelungirii lucrative pe termen lung a contractului, semnate în 2025, dar a sosit momentul ca Rockets să facă un pas înainte.
1. Nick Nurse, Philadelphia 76ers
Orice antrenor cu experiență ar accepta provocarea și oportunitatea cu care se confruntă Nurse. Talentul este o condiție pentru a câștiga, iar noua formulă a celor de la 76ers a reunit foarte mult talent.
Acum doi sezoane, Nurse antrena o echipă fără speranțe, cu 24 de victorii, care a pornit cu un bilanț de 2-12 și care abia reușea să-l țină pe teren pe centrul-vedetă Joel Embiid. Nurse a supraviețuit acelui dezastru. Apoi a condus Sixers spre o victorie neașteptată în seria din turul întâi a playoff-ului în fața rivalilor de la Boston Celtics, în sezonul trecut, a văzut cum managerul general de multă vreme, Daryl Morey, a fost demis în iunie și a primit în grijă pe LeBron James și pe Jaylen Brown. O schimbare de soartă cu adevărat incredibilă.
Evident, există și o capcană: 76ers, care nu au mai ajuns în finala Conferinței Est din 2001, sunt acum în modul campionat sau nimic, iar prezența lui James asigură că dinamica echipei va fi analizată cu maximă atenție.
Acest lucru poate evolua în mai multe feluri. Antrenorul de la Miami Heat, Erik Spoelstra, a rezistat unei furtuni inițiale după sosirea lui James în 2010 și a condus Miami spre două titluri. Fostul antrenor de la Cleveland Cavaliers, David Blatt, nu a trecut de al doilea sezon, după ce James s-a întors la echipă în 2014. La Los Angeles Lakers, Luke Walton a rezistat un singur sezon după sosirea lui James în 2018, iar Lakers au trecut prin patru antrenori principali în cele opt campanii ale celui de patru ori MVP în Los Angeles.
Nurse, un antrenor creativ, care a muncit mult pentru cariera sa, are o realizare majoră în palmares care îl diferențiază de Spoelstra, Blatt și Walton: a condus o echipă campioană, pe Toronto Raptors din 2019, înainte ca James să se alăture echipei sale. Deși drumul sinuos al carierei lui Nurse nu s-a intersectat niciodată cu al lui James, antrenorul intră în noua relație cu o validare anterioară a unui titlu.
Principala problemă pe care Nurse trebuie să o rezolve pe teren este distribuirea mingilor și a șuturilor. James, Brown, Embiid și Tyrese Maxey sunt jucători cu mare implicare în joc, iar VJ Edgecombe și Anfernee Simons sunt, de asemenea, marcatori talentați. Din acest punct de vedere, Nurse trebuie să obțină un efort defensiv constant de la vedetele experimentate, obișnuite să joace alături de coechipieri plini de energie.
Există și chestiunea gestionării lui James și Embiid având în vedere playoff-ul. În ultimele șase sezoane, Embiid, cronic accidentat, a jucat în medie 47 de meciuri, iar James, acum în vârstă de 41 de ani, a jucat în medie 60 de meciuri. Nurse ar trebui să pregătească patru rotații diferite pentru a face față disponibilității celor doi jucători de la un meci la altul: ambii joacă, niciunul nu joacă, doar James, doar Embiid.
În final, Nurse va opera știind că Morey, executivul care l-a angajat în 2023, a fost înlocuit de Bob Myers, președintele sportiv al HBSE, și de Mike Gansey, președintele departamentului de baschet. Noile conduceri ale birourilor nu își aduc întotdeauna propriii antrenori, dar poate fi tentant să îl înlocuiască pe cel aflat în funcție dacă un contendent ambițios nu reușește să își atingă obiectivele.